În ultima vreme, în domeniul inteligenței artificiale (AI), chatbot-urile alimentate de algoritmi de învățare automată, precum GPT dezvoltat de OpenAI, au devenit tot mai populare și versatile în diverse aplicații, de la asistență pentru clienți până la generarea de conținut creativ. Această tendință a condus la apariția unei noi competențe denumite „Prompt Engineering”. În acest articol, voi argumenta că Prompt Engineering nu va fi o meserie specializată în sine, ci o abilitate esențială pe care toată lumea ar trebui să o dezvolte în contextul economiei bazate pe IA.
Prompt Engineering: abilitatea esențială pentru viitor
Prompt Engineering reprezintă competența de a formula prompt-uri care să direcționeze un chatbot GPT să genereze răspunsuri utile, interesante sau creative. Este o abilitate ce poate fi aplicată în diferite situații, de la îmbunătățirea productivității în locul de muncă până la dezvoltarea de conținut digitalizat pentru proiecte personale. Prompt Engineering nu trebuie privit ca o meserie specializată, ci ca o abilitate fundamentală pentru adaptarea la economia digitală în continuă dezvoltare și creșterea influenței IA în societate.
A cincea alfabetizare: AI
Pe măsură ce tehnologia avansează, ne confruntăm cu o a cincea formă de alfabetizare: AI. Alfabetizarea nu se limitează doar la citire și scriere, ci implică și capacitatea de a utiliza instrumente specifice pentru a naviga în lumea înconjurătoare. La fel cum utilizarea computerelor nu este restricționată doar la programatori sau ingineri, utilizarea chatbot-urilor GPT nu necesită expertiză în AI. Este suficient să avem o înțelegere a modului de funcționare a acestora și să știm cum să formulăm prompt-uri eficiente pentru a obține răspunsuri relevante și utile.
Prima alfabetizare a fost cea clasică, răspândirea abilității de scrie și a citi și utilizarea cărților și instrumentelor de scris.
A doua alfabetizare a fost cea informațională și se referă la capacitatea de a găsi și folosi eficient informațiile și revoluția acesteia a început cu browsere de internet (Netscape și apoi Internet Explorer etc) și motoarele de căutare (Altavista, Yahoo și Google).
A treia este cea digitală, se referă la capacitatea de lucra în mediul digital și de a folosi computerul pentru sarcini curente și a început odată cu apariția laptop-urilor și sistemelor generale de productivitate de tip office (Microsoft Office și Apple au fost cei care au generat practic această nouă alfabetizare)
A patra este cea de relaționare și comunicare și este capacitatea de a interacționa virtual cu un număr extrem de mare oameni. A fost determinată de apariția rețelelor sociale și a instrumentelor de comunicare online. Facebook sau Skype sunt instrumentele care au generat acest tip de alfabetizare iar smartphone-ul a fost instrumentul care le-a făcut disponibile la nivel de masă.
A cincea alfabetizare va fi cea a AI-ului și este capacitatea noastră de a ne îmbunătăți radical productivitatea în viața profesională și să ne ușurăm și mai mult viața privată prin folosirea unui companion AI. Probabil că Chat GPT va fi instrumentul care va determina această nouă revoluție și un smartphone care va integra capabilități de inteligență artificială.
Prima alfabetizare ne-a schimbat modul în care vedem lumea. A doua ne-a transformat modul în care am interacționat cu informațiile. A treia a adus viteză, exactitate și productivitate prin digitalizarea modului în care interacționăm cu lumea. A patra a schimbat pur și simplu modul în care interacționăm între noi și a adus digitalizarea și în relațiile inter-umane. A cincea, ca a AI, va duce totul la un alt nivel. Va transforma modul în care vedem lumea, cum interacționăm cu ea și locul în care interacționăm între noi. Totul la un alt nivel de performanță și înțelegere.
Potrivit unui articol de pe Forbes, alfabetizarea AI poate fi împărțită în patru componente principale: concepte, context, capacitate și creativitate:
- Concepte: Înțelegerea conceptelor de bază prin care operează AI, cum ar fi faptul că majoritatea AI au nevoie să învețe, fie prin examinarea datelor din trecut, fie prin încercare și eroare.
- Context: Înțelegerea contextului în care se utilizează AI, inclusiv avantajele, limitările și potrivirea acesteia. Utilizarea AI poate fi extrem de dependentă de context, iar consecințele unei greșeli făcute de AI variază semnificativ în funcție de situație.
- Capacitate: Pe măsură ce AI devine mai răspândită, mulți oameni vor trebui să ia anumite măsuri în legătură cu AI. Aceasta poate varia de la orientarea unui copil despre cum să comunice cu un asistent digital, până la înțelegerea modului în care funcționează uneltele AI în practica medicală.
- Creativitate: Acesta implică imaginația și capacitatea de a găsi noi moduri de a aplica și de a beneficia de tehnologia AI
Cum va modifica AI lumea în perioada următoare
AI are potențialul de a contribui semnificativ la activitatea economică globală, dar există discrepanțe semnificative între țări, companii și lucrători care trebuie gestionate pentru a maximiza beneficiile. McKinsey Global Institute a analizat cinci categorii largi de IA: viziunea computerizată, limbajul natural, asistenții virtuali, automatizarea proceselor robotice și învățarea avansată a mașinilor. Până în 2030, aproximativ 70% dintre companii ar putea adopta cel puțin un tip de tehnologie AI, dar mai puțin de jumătate vor fi absorbite complet cele cinci categorii1.
AI ar putea afecta țările în moduri diferite, largind decalajele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Liderii adopției AI ar putea crește avansul lor asupra țărilor în curs de dezvoltare, capturând până la 25% în plus în beneficii economice nete, în timp ce țările în curs de dezvoltare ar putea captura doar aproximativ 5-15%. În schimb, țările în curs de dezvoltare tind să aibă alte căi, inclusiv adoptarea celor mai bune practici și restructurarea industriilor lor, pentru a îmbunătăți productivitatea lor.
În ceea ce privește companiile, tehnologiile AI ar putea duce la un decalaj de performanță între lideri (companii care absorb complet instrumentele AI în întreprinderile lor) și nonadoptatori (companii care nu adoptă deloc tehnologiile AI sau nu le-au absorbit complet în întreprinderile lor până în 2030). De asemenea, AI ar putea afecta lucrătorii, cu cererea de locuri de muncă schimbându-se de la sarcinile repetitive către cele care sunt conduse social și cognitiv și necesită mai multe abilități digitale.
Pași pentru învățarea Prompt Engineering
Pentru cei interesați să dezvolte abilitatea de Prompt Engineering, următorii pași pot fi urmați:
1. Înțelegerea principiilor de bază ale IA: Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale IA, funcționarea și potențialul său. Explorarea chatbot-urilor GPT existente și analiza răspunsurilor generate poate reprezenta un punct de plecare util.
2. Practica formulării de prompt-uri: Exercițiul de a formula diverse tipuri de prompt-uri și evaluarea răspunsurilor generate. Observarea diferențelor între prompt-urile bine formulate și cele cu rezultate mai puțin satisfăcătoare.
3. Consultarea celor mai bune practici: Accesarea resurselor online care oferă sfaturi și trucuri pentru a deveni mai eficient în Prompt Engineering. Utilizarea acestor resurse pentru a îmbunătăți abilitățile individuale.
4. Experimentarea: Nu există o singură modalitate corectă de a aborda Prompt Engineering. Prin încercări și experiențe personale, se pot descoperi abordări și tehnici care funcționează cel mai bine pentru fiecare individ.
5. Învățarea continuă: Odată cu evoluția tehnologică, și cele mai bune practici pentru prompt engineering se modifică. Este important să se mențină la curent cu ultimele evoluții și să se adapteze abordarea în consecință.
Pe măsură ce economia bazată pe AI se dezvoltă, abilitatea de înțelege și folosi prompt engineering devine din ce în ce mai importantă pentru a profita de oportunitățile și a răspunde cerințelor pieței muncii. Prompt Engineering nu trebuie privit ca o meserie specializată, ci ca o competență esențială pentru viitor. Dezvoltarea acestei abilități poate fi realizată prin înțelegerea principiilor AI, practică, informare constantă și adaptabilitate la schimbările tehnologice.
